ignus - pagina parintelui ioan - arta & spiritualitate ortodoxa

MENIU

Pagina de start

 

 

 


 

Episcopul Vasile Somesanul

Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Epistola catre Filipeni [ prefata ]
[ inapoi la pagina principala a PS Vasile ]

 

Prefata alcatuita pentru cartea: Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Epistola catre Filipeni a Sfantului apostol Pavel, Editura Icos, Cluj-Napoca, 1998

Refacerea morala si spirituala a lumii este legata de ascultarea si implinirea Cuvantului lui Dumnezeu. Datoria si dorinta oricarui crestin este de a se imbunatati necontenit pana la "starea barbatului desavarsit, la masura varstei plinirii lui Hristos" (Efeseni 4, 15). Pe buna dreptate se spune ca adevaratul crestin este acela care il imita pe Hristos, atat cat ii este cu putinta unui om, in gand, in cuvinte si in fapte. Crestinismul insusi, fiind definit ca "imitarea naturii dumnezeiesti".
In aceasta stradanie, asumata personal de fiecare crestin si de Biserica in ansamblul ei, dreptarul de baza a fost si ramane Sfanta Scriptura. Invatatura de credinta crestina, propovaduita si insusita cu ravna sfanta, a devenit in timp norma de viata a tot mai multor oameni. Odata cu cresterea numarului de aderenti ai Mantuitorului si ai Bisericii intemeiate de EL s-au ivit si interpretari in intelegerea mesajului Evangheliei. In acest context a aparut nevoia asigurarii pastrarii nealterate, fara imputinari si fara adaugiri a Sfintei Scripturi, care este garantia dreptei credinte.
Aceasta lucrare de asigurare a pastrarii integritatii Sfintei Scripturi au implinit-o in Biserica, Parintii Bisericii. Acestia, prin credinta, gandirea si viata lor au dovedit a fi plini de Duhul lui Hristos si cunoscatori profunzi ai Descoperirii dumnezeiesti. Urmasi directi ai Sfintilor Apostoli si ai ucenicilor Domnului, Parintii Bisericii au pastrat cu scumpatate si au transmis intocmai mostenirea primita.
In acest fel, credinta Sfintilor Parinti a devenit norma ortodoxiei, a dreptei credinte izvorate din fidelitatea lor fata de Revelatie. Sfintii Parinti sunt martorii invataturii Bisericii primare si indrumatorii credinciosilor in cunoasterea si dreapta talcuire a Sfintei Scripturi.
Sfanta Scriptura este recunoscuta ca fiind cel mai inalt criteriu al credintei crestine. Ea este sursa si izvorul viu din care curge belsugul de "apa vie", care ofera credinciosilor tot ceea ce trebuie pentru intelegerea problemelor vietii, indrumandu-i pe calea mantuirii. Autoritatea Sfintei Scripturi in cunoasterea Revelatiei divine si in trairea dreptei credinte este marturisita in gandirea, in scrierile si in lucrarea Sfintilor Parinti.
Traind intr-o Biserica ce a recunoscut Sfanta Scriptura ca norma si baza a credintei sale, Sfintii Parinti au alcatuit un vast comentariu, o exegeza profunda a Sfintei Scripturi. Astfel operele lor au o deosebita utilitate in intelegerea revelatiei scripturistice. Facand exegeza Sfintei Scripturi si traind credinta in cultul Bisericii si in rugaciune personala, Sfintii Parinti exprima in lucrarea si in scrierile lor tot ceea ce au inteles din lectura Sfintei Scripturi.
Avand o vasta orientare in intelegerea si cunoasterea Sfintei Scripturi si in trairea vietii crestine, Sfintii Parinti au dobandit si o bogata experienta in combaterea patimilor si in practicarea virtutilor. Criticand si combatand moravurile si slabiciunile omenesti din veacul lor, care sunt de fapt slabiciunile firii omenesti, ei au aratat drumul care duce spre dobandirea desavarsirii. Cu cuvantul, dar mai ales cu exemplul vietii lor imbunatatite, Sfintii Parinti au devenit indrumatorii si dascalii intregii crestinatati. Practicand si invatand milostenia, propovaduind dreptatea si egalitatea intre oameni, inlaturarea razboiului, intelegerea, pacea si dragostea, Sfintii Parinti se ridica deasupra timpului si a locului unde au trait, devenind "dascali ai lumii".
Citind scrierile lor, si noi, crestinii de astazi, dobandim experienta si puterea de a ne opune raului si pacatului, invatam cum sa dobandim virtutile cerului. Avandu-i alaturi, putem mai usor sa urmam Evangheliei lui Hristos si sa biruim intunericul. Aceste scrieri ne invata ca folosindu-ne de propriile noastre puteri si colaborand mereu cu harul de sus, sa ne luminam launtric, sa dobandim frumusetea duhovniceasca si umbriti de Duhul Sfant sa lucram fiecare la transformarea cetatii pamantesti in cetate cereasca.
Pentru a dobandi aceasta frumusete launtrica si pentru a lucra cu folos la mantuirea noastra folosindu-ne de invatatura crestina autentica, nu putem nicidecum sa neglijam viata si scrierile Sfintilor Parinti, care raman cei mai autorizati reprezentanti ai adevaratului umanism crestin si ai duhului evanghelic.
Intre numerosii reprezentanti ai gandirii patristice se afla si Sfantul Ioan, Patriarh al Constantinopolului (349-407), supranumit Gura de Aur (sau Hrisostom) inca din timpul vietii sale, pentru profunzimea gandirii, pentru puterea credintei si frumusetea duhovniceasca a vietii sale, care l-au facut sa fie cu adevarat organ al vorbirii ingeresti. Intre numeroasele si valoroasele scrieri ale Sfantului Ioan, un loc aparte il ocupa comentariile sub forma de omilii (predici) la Sfanta Scriptura. Anume: 67 de omilii la Facere, 90 la Matei, 88 Ioan, 55 la Fapte, 32 la Romani, 14 si 30 la I si II Corinteni, 24 la Efeseni, 16 la Filipeni, 16 la I si II Tesaloniceni, 34 la Evrei, 34 la epistolele pastorale.
In epoca patristica, opera exgetica a Sfantului Ioan Gura de Aur se inscrie ca cea mai importanta contributie in domeniul teologiei biblice. In cadrul acestei opere, cele 90 de omilii la Evanghelia dupa Matei, reprezinta o adevarata incununare, fiind atat de cunoscute si de pretuite, incat Toma d'Aquino, parintele teologiei apusene, a afirmat ca in locul tuturor frumusetilor ar dori sa aiba aceste omilii ale Sfantului Ioan.
Traditia bisericeasca, consemneaza ca in timpul alcatuirii si scrierii acestor omilii, Sfantul Apostol Pavel il inspira pe marele patriarh. Iar mitropolitul Anastasie Crimca, in manuscrisul Apostolului cu miniaturi, din 1609, la fila 192, zugraveste scena in care Sfantul Ioan Gura de Aur asculta cele spuse de catre Sfantul Apostol Pavel, iar Sfantul Proclu surprinde acest fapt.
Pentru deosebita lor importanta, scrierile Sfintilor Parinti au patruns destul de timpuriu si pe teritoriul Patriei noastre. Si dupa cum era de asteptat, cele dintai scrieri cunoscute oral si apoi in scris au fost si o parte din operele Sfantului Ioan Gura de Aur. Cea mai larga raspandire avand-o Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, Patriarhul Constantinopolului, Cuvantul de invatatura din noaptea Invierii Domnului si Tratatul despre preotie.
Omiliile la Sfanta Scriptura ale Sfantului Ioan Gura de Aur cunoscute la noi, s-au bucurat de atentia teologilor. Cele dintai traduceri din Omiliile si Epistolele Sfantului Apostol Pavel s-au facut in Bucovina de catre C. Moraru si St. Saghin. Intre anii 1887 si 1894, acestia publica in revista "Candela" de la Cernauti 21 omilii la Epistola catre Romani si 4 omilii la Hpistola I Timotei.
Arhimandritul si mai apoi episcopul Teodosie Atanasie al Romanului (intre anii 1901-1923) a tradus intr-un rastimp de 22 de ani toate omiliile Sfantului Ioan Gura de Aur la toate cele 14 Epistole ale Sfantului Apostol Pavel, publicandu-le sub titlul: Comentariile sau explicarea Epistolei catre Galateni a celui intre Sfinti Parintelui nostru Ioan Chrisostom, traducere din limba elina, Iasi 1901. Urmeaza Omiliile la Efeseni, Iasi 1902, la Eilipeni, Iasi 1904, la Coloseni si I, II Tesaloniceni, Bucuresti 1905, la Romani, Bucuresti 1906, la I si II Corinteni, Bucuresti 1908 respectiv 1910, la I, II Timotei, Tit si Filimon, Bucuresti 1911, ultimele omilii traduse si publicate fiind Omiliile la Evrei, Bucuresti 1923.
Aceste traduceri au fost tacute dupa editia de la Oxford din 1855 si s-au bucurat de la inceput de o buna primire, fiind socotite ca cea mai importanta contributie la dezvoltarea literaturii teologice si a cunoasterii unui izvor important, bogat si curat al talcuirii Sfintei Scripturi, fiind apreciate ca o introducere ortodoxa a studiului Sfintei Scripturi si o adevarata initiere in practicarea vietii crestine, a virtutilor, prin patrunderea tainelor credintei ortodoxe.
Omiliile la Epistola catre Filipeni, ofera cititorului posibilitatea de a se introduce in cunoasterea profunzimii Sfintelor Scripturi, iar in ''partea morala", se descopera bogatul univers al trairii duhovnicesti care se realizeaza prin milostenie, evlavie, sinceritate, curatenie sufleteasca, dispretuirea averilor, infranarea poftelor trupesti, deprinderea blandetei, a bunatatii si a dreptatii, care ne apropie de Dumnezeu.
Este un merit al Editurii Icos sa apara cu reeditarea acestei importante opere patristice, asteptate si dorite de cei nevoitori spre desavarsire duhovniceasca.

[ inapoi la pagina principala a PS Vasile ]

 

 

 

 

 

 

 

 

www.ignus.ro