ignus - pagina parintelui ioan - arta & spiritualitate ortodoxa

MENIU

Pagina de start

 

 

 


 

Episcopul Vasile Somesanul

Lumea are nevoie de multe, dar de dragoste are cea mai mare nevoie
[ inapoi la pagina principala a PS Vasile ]

 

Prea Sfintia Voastra, cum vedeti sarbatorirea Pastilor din acest an? Exista un spor de credinta, de evlavie, fata de ceilalti ani?

PS Vasile: Primavara din acest an ne-a incercat din nou dureros, ati vazut ca suprafete importante de pe teritoriul tarii, sate, comune, orase s’au aflat din nou sub furia apelor, sunt din nou foarte multi sinistrati, unii oameni si-au pierdut totul, au ramas chiar si fara alimente si populatia la nivelul intregii tari incearca sa faca eforturi si la solicitarea Sfintei Patriarhii, a episcopiilor se incearca sa se acopere, macar partial, nevoile celor care au ramas lipsiti de bunurile materiale. Si cu toate acestea, vedeti ca si in zonele in care s’au creat cele mai mari suferinte in urma calamitatilor, populatia cerceteaza Sfanta Biserica, poate mai mult decat pana acum si parca dorinta de a se ruga, de a se integra in atmosfera pascala e mai vie decat altadata.
Viata liturgica in care se incadreaza credinciosul, mai mult sau mai putin, il face sa traiasca anumite evenimente care il implica in mod direct in tot ceea ce este legat de viata Mantuitorului. Toate faptele pe care El le-a savarsit si prin care a lucrat eliberarea fiintei omenesti din robia pacatului si a mortii implica pe fiecare credincios in parte, fie ca e mai apropiat de Biserica, fie ca e mai indepartat. Fapt e ca in lumea de astazi, la sfarsit de mileniu doi, omenirea e preocupata sau are foarte multe griji legate de evolutiile tehnologice, sociale, care intr’o oarecare masura au creat fenomenul acesta de secularizare, de instrainare a omului de simtul sacrului, de Dumnezeu, dar care nu pot anula si distruge divinul din fiinta omului. Si chiar daca in anumite categorii sociale se manifesta aceasta stare de instrainare de Biserica, totusi simtul sacrului e in firea omului si sunt tot mai multi cei care pastreaza aceasta legatura cu Dumnezeu, cu tot ceea ce s’a intamplat pentru evolutia omului inspre lumina, inspre Biserica.
Un spor de credinta la un nivel general cred ca e mai greu de constatat. Fiecare sarbatoare, fiecare praznic aduce ceva in plus, adica ne ajuta sa ne ridicam cu o treapta mai sus in cunoasterea adevarului si a bucuriei sarbatorii pe care o praznuim.

Cum poate un tanar sa se pregateasca pentru a primi Invierea cat mai bine, s’o traiasca la maximum? Ce trebuie sa faca?

PS Vasile: Invierea Mantuitorului e un fapt dumnezeiesc care este impartasit de intreaga creatie. Ea trebuie sa fie perceputa de catre om si in primul rand de catretineri, care prin firea lor, prin felul lor de a fi, sunt mai deschisi spre lumina, spre adevar – cu toate ca ei pot sa fie mult mai ispititi, fiind la varsta tineretii, cand inca nu au o suficienta experienta de viata si cand sufera cele mai mari tentatii, cele mai mari presiuni. Atunci se da lupta decisiva pentru evolutia lor viitoare. Totusi tinerii au fost si raman cei mai disponibili si mai dornici sa duca lupta pentru pastrarea si pentru recuperarea starii de nevinovatie. Iar atunci cand reusesc sa ajunga la o astfel de stare, bineinteles printr’un efort launtric, personal, de sporire a rugaciunii, de infranare, de deschidere cu grija, cu dragoste, cu interes fata de problemele celor din jur, cand reusesc sa se pastreze in ascultare fata de Biserica si sa mentina legatura cu ea, cu sfintele slujbe, cu preotul duhovnic, atunci cand stiu sa se stapaneasca de la lucrurile ademenitoare despre care constiinta si sufletul le spun ca nu-s de folos, si cand au si trezvia mintii, atunci imediat fiinta lor se deschide spre lumina, se poate impartasi si ajunge sa fie penetrata de cunoastere, de prezenta lui Dumnezeu. Si asta te cucereste.

Vorbiti-ne despre aceasta Lumina spre care se deschide fiinta omeneasca...

PS Vasile: Lumina este o calitate a Fiintei Divine, lumina pururea fiitoare de care vorbim noi in incercarea de a patrunde in cunoasterea divina. Spre aceasta lumina fiinta omeneasca poate sa acceada, sa ajunga, in masura in care se purifica. Asa cum ochiul fizic este organul care percepe lumina si lumina care aduce bucurie si ne ajuta sa ne orientam, sa ne descurcam in viata, tot asa mintea este organul pentru perceperea luminii divine. De aceea, mintea trebuie sa fie mereu pastrata in stare de puritate, de curatie si nevinovatie, iar mijloacele sunt cele de care am vorbit putin mai inainte.

In final, ce ganduri adresati cititorilor „Filocaliei”?

PS Vasile: Bucuria sarbatorii Invierii Domnului are o intensitate si un specific aparte in zilele pascale, dar pentru tinerii care sunt prezenti la viata spirituala si pentru toti credinciosii, bucuria pascala trebuie sa fie de fapt bucuria obisnuita, a fiecarei zile. Ca sa putem patrunde in bucuria Sfintelor Pasti si sa-L vedem pe Hristos inviat din mormant, sa-L simtim cu duhul, noi trebuie sa ne curatim simtirile launtrice, adica, sa ne purificam mintea, inima si toate simturile noastre, pentru ca ele sa perceapa lumina Invierii. Asta inseamna mai multa bunatate, mai multa incredere unii in altii, mai multa ingaduinta, mai multa bunavointa. Lumea are nevoie de multe, dar de dragoste are cea mai mare nevoie...

A consemnat Octavia Moldovan

[ text preluat din suplimentul „Filocalia”, aprilie 2004, pag 1 ]

[ inapoi la pagina principala a PS Vasile ]

 

 

 

 

 

 

 

 

www.ignus.ro